ploaie si vant...

de cateva zile incerc sa ascult un radio englezesc (care e bun, de altfel), in speranta ca intr-o buna zi o sa inteleg tot ce se discuta acolo (lucru imposibil cu bruma de engleza stiuta de mine), ca o sa-mi "amintesc" aceasta limba atat de cunoscuta...dar nu se intampla asa, se pare ca am baut prea mult din apa Letei...chiar daca stiu ca asta a fost candva tara mea ... sunt convinsa ca de aici provine si placerea bolnava de a auzi ploaia... Cu o stihie a naturii nu sunt de acord, cu vantul...as face orice sa nu-l mai aud cum urla, tipa deznadajduit, de parca singura lui menire ar fi sa lase dare adanci pe timpanul nostru...